Omega IX

25 Februarie 2011

SUA, Atlanta, 22 iulie 2029, ora locala originala 13:00

– Domnilor, dacă binevoiţi să faceţi puţină linişte, vă voi explica despre ce este vorba. Nu aveţi de ce să vă faceţi griji. Fenomenul este controlat.
Profesorul Albert Goldberg aşteptă ca rumoarea din uriaşa aulă a Universităţii Clark să se potolească şi apoi continuă:
– După cum ziceam, ceea ce se întâmplă în momentul de faţa nu este un motiv de panică şi nici un motiv de a declara stare marţială sau stare de necesitate, aşa cum s-a întâmplat în unele state, deşi liderii acestora au fost avertizaţi. Este un fenomen controlat şi… este vina mea.
Fizicianu surâse, savurând stupefacţia şi consternarea zecilor de oameni de ştiinţă prezenţi la conferinţa pe care o convocase. Bănuise că va fi un rasunet. De ce nu ar fi, până la urmă?… Să răstorni pământul nu e uşor. De-a lungul istoriei au fost foarte puţini care au făcut-o la figurat. El era primul care reuşise s-o facă la propriu.
Începu să prezinte în amănunt întregul proiect şi toate experimentele despre Sfârlează şi despre teoria lui. Şi când ajunsese la fenomenul Omega, deja stupefacţia celor prezenţi ajunse la apogeu.
– … iar acest complex câmp magnetic pe care, după cum v-am arătat, îl putem manipula după bunul plac, interacţionează cu restul câmpurilor magnetice din apropierea pământului, generând… ceea ce vedeţi în acest moment, concluzionă profesorul arătând spre uriaşele ferestre ce se întindeau de-a lungul întregii laturi dinspre est.
Afară era aproape întuneric şi o lună plină splendidă lumina oraşul, în ciuda faptului că, teoretic, abia trecuse de amiază.
– Pentru majoritatea dintre dumneavoastră nu mai e acum un secret de ce am numit întregul proiect “Omega”. Dar printre noi sunt prezente şi câteva persoane pentru care fizica poate că este la fel de străină precum este pentru mine politica.
Fizicianul făcuse aluzie la cei câţiva şefi de stat prezenţi. Deşi unii din ei veniseră pregătiţi cu consilieri în materie de fizică pentru a le “traduce” păsăreasca de specialitate, se pare că pledoaria profesorului depăşea puterea de înţelegere a majorităţii şi mulţi din ei începuseră să dea semne de nervozitate.
– Ei bine, continuă profesorul Goldberg, cu litera greacă Omega se notează în mod convenţional viteza unghiulară a unui corp. Iar noi exact asupra vitezei unghiulare a pământului acţionăm. Cu alte cuvinte, oameni buni, ne învârtim mai repede…
În sală se aşternu o tăcere de mormânt. Apoi, după câteva clipe lungi întreaga asistenţa izbucni într-o furtună de aplauze, bombardându-l pe profesor cu ovaţiuni, întrebări, felicitari, oferte de colaborare… Erau clipe magice, glorioase, pentru fizician. Era aproape apogeul carierei sale.
– Orice idee şi orice ajutor sunt binevenite. Veţi primi cu toţii câte un exemplar al lucrării mele. În ea veţi găsi întreaga documentaţie a fenomenului Omega, inclusiv datele tehnice şi calculele preliminare pe care le-am efectuat pe baza observaţiilor de până acum. Rugamintea mea este ca fiecare dintre dumneavostră să studieze lucrarea şi, dacă sunteţi interesaţi de proiect, data viitoare când ne vom întâlni, să veniţi cu iniţiative.
Profesorul îşi petrecu după amiaza calendaristică răspunzând la diferite întrebări ale presei şi ale viitorilor colaboratori apoi, când ceasul arata ora 5 seara părăsi clădirea principală a facultăţii de astronomie şi cercetare a spaţiului cosmic, îndreptându-se agale spre parcarea campusului. Răsărea soarele. Privi cerul şi zâmbi. Organismul şi raţiunea îi spuneau că e după amiază dar ochii lui se desfătau cu un răsărit fantastic.
Apelul telefonului îl făcu să tresară, smulgându-l puţin cam violent din visare. Se rezemă de maşină şi răspunse. De pe ecranul telefonului îi zâmbea chipul Constanţei, asistenta sa:
– Bună seara, profesore. Sau bună dimineaţa. Nici nu ştiu cum să zic. Sunt tare derutată din cauza dumitale.
– Hei, Constance! Ma bucur să te văd. Judecând după lumina de la tine nu ai ajuns încă în State. Eşti încă în România?
– Da. Suntem pe plajă. Şi din cauza ta nu ne mai putem bucura de soare suficient… Tocmai te-am văzut la televizor, profesore. Ai fost dat în direct în toată lumea. Ai fost formidabil. Mă bucur pentru dumneata.
– Mie, în schimb, îmi pare rău că nu eşti aici ca să împart laurii cu tine, răspunse fizicianul. Fără tine nu aş fi reuşit.
– Sunt laurii tăi, profesore. Bucură-te de ei. Oricum, o să fiu şi eu în curând acolo. Apropo, Florin îţi transmite salutări şi felicitări.
În cadrul telefonului apăru faţa bronzată şi ciufulită a soţului Constanţei şi o mână se agită de zor în semn de salut.
– Oh!… Domnul Volpe! exclamă fizicianul.
Constance râse zgomotos.
– Vulpe, profesore, Vulpe, îl corectă tânăra, apoi după o scurtă pauză adăugă:
– Felicitări încă odată. Ne vedem cam într-o săptămână să jucăm puţin bowling cu sferele alea magnetice ale dumitale. La revedere.
Profesorul băgă mobilul înapoi în buzunar şi privi iar cerul. Cu siguranţă era cel mai frumos răsărit pe care il vedea, îşi zise în timp ce urca în maşină şi activa mecanismul capotei. Cu excepţia celui de pe Lună, fireşte. Trăia vremuri stranii. Asistase la cea mai frumoasa revarsare a zorilor de pe Terra, într-o după amiază târzie de iulie…

(Va urma…)

Anunțuri

8 răspunsuri to “Omega IX”

  1. […] Am publicat capitolul 9 din Omega pe blogul literar. Da, ştiu că nu este încă weekend, dar la cererea celor 3 cititori […]

  2. Carmen Negoita said

    Devine din ce în ce mai interesant proiectul Omega. Acum că ne-ai dezvăluit în ce constă, deja sper să aflu mai multe despre consecinţele acestuia. Şi cum te-ai hotărât să publici mai des… înseamnă că nu va trebui să aştept prea mult. 😀

  3. Carmen Negoita said

    Asta da veste bună. 🙂

  4. bogdan said

    uite că am apucat și eu să-l citesc… acum am văzut sfârleaza la lucru, dar tot nu intuiesc folosirea… se vor pune taxe pe lumina soarelui? 🙂

    aștept continuarea

    • Victor said

      Păi utilitatea practică a spus-o profesorul în Omega V, Bogdane. Nu ai fost atent. :mrgreen:. Pe baza măsurătorilor câmpului magnetic şi a vitezei de rotire se pot calcula forţele care acţionează asupra altor astre şi implicit evoluţia universului. Complicat?

  5. bogdan said

    nu trage, domn’ Semaca! că e greu cu foiletoanele astea… păi, de când am citit eu Omega 5, am mai ”halit” câteva cărți, nuvele, povestiri, filme etc. iar informația s-a pierdut. bine că te am pe post de ghid dacă mă mai rătăcesc din nou 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: